Evaluare la limba si literatura romana

 Valori morfologice sau clasă morfologice A 1.-a = articol hotarat, enclitic, feminin, singular, N și Ac, considerat și morfem la determinare. Apare la substantive feminine (casa = a, casa, floare + a = floarea), la cele masculine în a (popa + a = popa, riga + a = riga) și la adjectivele așezate înaintea substantivelor (iubita mamei, lunga vara).  Este greșit sa se consideră articol hotarat-a-din finalul pronumelor nehotarate: una, alta, al pron. demonstrative: acesta, aceasta, aceea, aceia .. a pron. relative: căreia, cărora .. a pron.negative: nimenea, nimica ... sau al numeralelor ordinale: a doua, a patra. In aceste situatii-a-este particula deictica.  A-articol genitival. Preceda substantive, pronume și numerale în G (o carte a elevului, o prietena a elevului, o minge a celor doi).  Obs. Pron. posesiv nu este precedat de art. genitival ci de cel posesiv.,  In anumite situatii art. genitival este considerat pronume se iîn dependent. Ex: A vecinului este mai ...

 Sunt grupuri formate dintr-un pronume sau adverb relativ și un verb la infinitiv.De exemplu: N-am de unde plati (echivalenta cu: N-am de unde sa plătesc): n-am = vb. pred. pers. tranz. conj. toate,  diateza activa,  ind.prez.pers.l, forma  negativa, pred. verbal. De  unde-adv. rel + prep. de, CC de loc, plati = vb. pred. pers. tranzitiv, conj. alv-a, diateza activa, inf. prez. compl. direct.  B) Nu-i ce manca. (echivalenta cu: Nu-i ce sa mănânce. nu-i = vb. predicativ, negativ, impersonal, conj. a patra (a fi), diateza activă, indicativ prezent, predicat verbal, ce = pronume relativ, compl. direct, manca = vb. nepers. conj. întâi, diateza activa, subiect.  Verb(a putea, a sti) +verb reflexiv la infinitiv Aceste construcții au particularitatea ca situează pronumele reflexiv înaintea primului verb creând confuzia ca ar fi reflexiv. De exemplu:a) El se poate duce la masa(poate=predicat verbal, se.. duce=compl. direct). Construcția provine din:El poate sa...