-

 Valori morfologice sau clasă

morfologice

A

1.-a = articol hotarat, enclitic, feminin, singular, N și Ac, considerat și morfem la determinare. Apare la substantive feminine (casa = a, casa, floare + a = floarea), la cele masculine în a (popa + a = popa, riga + a = riga) și la adjectivele așezate înaintea substantivelor (iubita mamei, lunga vara). 

Este greșit sa se consideră articol hotarat-a-din finalul pronumelor nehotarate: una, alta, al pron. demonstrative: acesta, aceasta, aceea, aceia .. a pron. relative: căreia, cărora .. a pron.negative: nimenea, nimica ... sau al numeralelor ordinale: a doua, a patra. In aceste situatii-a-este particula deictica. 
A-articol genitival. Preceda substantive, pronume și numerale în G (o carte a elevului, o prietena a elevului, o minge a celor doi). 
Obs. Pron. posesiv nu este precedat de art. genitival ci de cel posesiv., 
In anumite situatii art. genitival este considerat pronume se iîn dependent. Ex: A vecinului este mai bună. a = subiect al propoziției exprimat prin pronume în N. 
Ma îmbrac cu a mamei. a = pronume semiindependent în Ac. precedat de prepozitia "cu", compl. indirect. 
3. a = articol posesiv, in componenta pronumelor și adj. pronominale posesive (a mea, a ta, a să, a noastră, a voastră ...). Spre deosebire de articolul genitival, a posesiv nu impune cazul G cuvântului pe care-l preceda. 
4.a = articol demonstrativ sau adjectivul regional, în loc de "cea" (A mare na venit). 
5.a = articol numeral în componenta numerarului ordinal (a opta, a treia). Acest articol nu impune cazul G cuvântului pe care-l preceda. 
6 a=pronume demonstrativ de depărtare, forma regionala, în loc de "aceea" (A din stânga-i mai frumoasa). 
7  a=prepozitie cu Ac
-introduce un compl. circ.de mod(Miroase a gaz.) 
-introduce un nume predicativ(Asta nu-i a bine.) 
-formează construcții cu valoare deG(Accepta venirea a trei membri.) 
-întrebuințat neologic pentru marcarea distributiei(Cumpăra 10 caiete a 2 lei bucata.) 
-marca a infinitivului(a merge, a spune).
8  a=verb
-verb auxiliar "a avea" (a plecat, a spus) 
-verb auxiliar"a vrea", forma populara pentru "va" (Vom vedea când a veni la noi.) 
9 a=interjectie(A! Bine ca ai venit...!) 
10 a=sufixul conjugarii l a verbelor(a manca a lua.) 





Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Valori morfologice şi funcţii sintactice

-
Imagine
I Valori morfologice Valori morfologice înseamnă părţi de vorbire, adică părţi din vorbirea noastră, cuvinte, pe care gramatica limbii române le numeşte valori morfologice deoarece cu studiul lor se ocupă o ştiinţă numită morfologia(morfem=cuvânt).   Valorile morfologice studiate sunt: verbul =acţiuni, stări;categorii gramaticale: conjugarea :I-se termină la infinitiv în:a           a învâţa, a termina, a cânta, a aranja, a striga; conjugarea aII-a-se termină la infinitiv în:ea            a vedea, a avea, a putea; conjugarea aIII-a-se termină la infinitiv în:e   a zice, a face, a scrie, a aduce, a trimite, a reduce; conjugarea aIV-a-se termina la infinitiv în:i, î   a ghici, a citi, a munci, a privi, a coborî, a pârî; Moduri si timpuri: modul indicativ             prezent :cânt, văd, scriu, muncesc, cobor;             imperfec t:cântam, vede...
Citiți mai multe

Caracterizarea personajului Florin din textul literar"Florin scrie un roman"de Mircea Cartarescu

-
Imagine
(pentru Cali) Opera literara „Florin scrie un roman” se constituie din trei secvente narative, avându-se în vedere ceea ce se povesteste si relatia dintre autor, narator si personaj. Prima secventa narativa ne transpune într-o lume legendara, de epoca, Amintindu-ne de lumea povestilor sadoveniene, luând în considerare timpul îndepartat din vremea lui Sturza Voda, când se petrec întâmplarile si atmosfera de epoca realizata printr-o abundenta de arhaisme si regionalisme. Naratorul relateaza întâmplari palpitante din viata plina de ispravi vitejesti a haiducului Florea. Personajele si întâmplarile fiind fabuloase, fragmentul poate fi intitulat si „Ispravile lui Florea haiducul” sau „Fragment de roman haiducesc”. secventa a-2-a~ Tocmai când cititorul traieste intens întâmplarile, imaginându-si ca povestea continua cu alte ispravi vitejesti ale haiducului, naratorul trece la alta secventa narativa folosind insertia, iar înlantuirea secventelor se face prin sintagma: „fara sa banu...
Citiți mai multe

Virgula, cateva reguli de utilizare

-
ERORI DE PUNCTUAŢIE ÎN FOLOSIREA VIRGULEI 1) Omiterea virgulei în apoziţii: - indicarea profesiei, a situaţiei sociale: către dl F., redactor-şef, toate gândurile noastre… - precizarea concretă a obiectului, când acesta a fost desemnat neprecis: noi, oamenii, împotriva limitelor… Subsemnata, XY, din orașul… Tocmai el, cel dispreţuit, a avut… - indicarea numelui: Premierul român, XY, n-a făcut… Intră soţia ta, Ana, care ne spune că… Dar: Viceprimarul XY a făcut… (fiindcă viceprimari sunt mai mulţi) ; 2) Omiterea virgulei în vocative: - vocativul este izolat de enunţul ce-l conţine: a. la începutul frazei : - Tache, fii cuminte; Domnule director, şi astăzi… Măi fraţilor, da’ pe unde eraţi?... b. mijlocul frazei: Ce aţi zice, domnule primar, de diversificarea... c. La sfârşitul frazei: Cine ridică primul piatra, stimate domn? Ce faci aici, David? 3) Omiterea virgulei în construcţii incidente: a. o interjecţie sau o construcţie exclamat...
Citiți mai multe