Valori morfologice şi funcţii sintactice

-
I Valori morfologice

 Valori morfologice înseamnă părţi de vorbire, adică părţi din vorbirea noastră, cuvinte, pe care gramatica limbii române le numeşte valori morfologice deoarece cu studiul lor se ocupă o ştiinţă numită morfologia(morfem=cuvânt).
  Valorile morfologice studiate sunt:
verbul=acţiuni, stări;categorii gramaticale:
conjugarea:I-se termină la infinitiv în:a
          a învâţa, a termina, a cânta, a aranja, a striga;
conjugarea aII-a-se termină la infinitiv în:ea
           a vedea, a avea, a putea;
conjugarea aIII-a-se termină la infinitiv în:e
  a zice, a face, a scrie, a aduce, a trimite, a reduce;
conjugarea aIV-a-se termina la infinitiv în:i, î
  a ghici, a citi, a munci, a privi, a coborî, a pârî;
Moduri si timpuri:
modul indicativ
           prezent:cânt, văd, scriu, muncesc, cobor;
           imperfect:cântam, vedeam, scriam, munceam, coboram;
           perfectul simplu:cântai, văzui, scrisei, muncii, coborâi;
          perfectul compus:am cantat, am văzut, am scris, am muncit, am coborât;
          mai mult ca perfectul:cântasem, văzusem, scrisesem, muncisem, coborâsem;
           viitorul simplu:voi cânta, voi vedea, voi scrie, voi munci, voi coborî;
           viitorul anterior;voi fi cântat, voi fi văzut, voi fi scris, voi fi muncit, voi fi coborât;
           viitorul popular:oi cânta, oi vedea, am să scriu, oi munci, am să cobor;
Modul conjunctiv
  prezent:să cânt, să văd, să scriu,să muncesc, să cobor;
  perfect:să fi cântat, să fi văzut, să fi scris, să fi muncit, să fi coborât;
Modul condiţional-optativ
   prezent:aş cânta, aş vedea, aş scrie, aş  munci, aş coborî 
   perfect:aş fi cântat, aş fi vazut, aş fi scris, aş fi muncit, aş fi coborât;
Modul imperativ
  forma afirmativă:                        forma negativă:
                           
                            cântă!                nu cânta!
                             vezi!                 nu vedea!
                            scrie!                 nu scrie!
                             munceşte!         nu munci!
                            coboară!            nu coborî!
Intotdeauna, verbele la modurile şi timpurile personale îndeplinesc funcţia sintactică de predicat verbal.
  Toamna aurie şi-a întins aripile peste sufletul meu.
                  şi-a întins= verb predicativ, personal, conjugarea aIII-a, modul indicativ, timpul perfect compus, funcţia sintactică de predicat verbal.

 Pentru efortul tău !
                    


Acum eşti mult mai bogat!
Ştii mult mai multe despre VERB!
                 

Strig, alerg spre tine,
ai plecat demult,
nimic nu mă ţine
gândul să-mi ascult.

 Stau, privesc departe
spre al tău destin,
clipa ne desparte
si sublimul chin.

 Contemplez, ascult,
vântul printre crengi,
ochii au trecut 
peste frunze verzi.

 Simt, aştept plecarea
clipei din trecut,
s-a ascuns şi marea
sub ochiul tăcut.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Caracterizarea personajului Florin din textul literar"Florin scrie un roman"de Mircea Cartarescu

-
Imagine
(pentru Cali) Opera literara „Florin scrie un roman” se constituie din trei secvente narative, avându-se în vedere ceea ce se povesteste si relatia dintre autor, narator si personaj. Prima secventa narativa ne transpune într-o lume legendara, de epoca, Amintindu-ne de lumea povestilor sadoveniene, luând în considerare timpul îndepartat din vremea lui Sturza Voda, când se petrec întâmplarile si atmosfera de epoca realizata printr-o abundenta de arhaisme si regionalisme. Naratorul relateaza întâmplari palpitante din viata plina de ispravi vitejesti a haiducului Florea. Personajele si întâmplarile fiind fabuloase, fragmentul poate fi intitulat si „Ispravile lui Florea haiducul” sau „Fragment de roman haiducesc”. secventa a-2-a~ Tocmai când cititorul traieste intens întâmplarile, imaginându-si ca povestea continua cu alte ispravi vitejesti ale haiducului, naratorul trece la alta secventa narativa folosind insertia, iar înlantuirea secventelor se face prin sintagma: „fara sa banu...
Citiți mai multe

Virgula, cateva reguli de utilizare

-
ERORI DE PUNCTUAŢIE ÎN FOLOSIREA VIRGULEI 1) Omiterea virgulei în apoziţii: - indicarea profesiei, a situaţiei sociale: către dl F., redactor-şef, toate gândurile noastre… - precizarea concretă a obiectului, când acesta a fost desemnat neprecis: noi, oamenii, împotriva limitelor… Subsemnata, XY, din orașul… Tocmai el, cel dispreţuit, a avut… - indicarea numelui: Premierul român, XY, n-a făcut… Intră soţia ta, Ana, care ne spune că… Dar: Viceprimarul XY a făcut… (fiindcă viceprimari sunt mai mulţi) ; 2) Omiterea virgulei în vocative: - vocativul este izolat de enunţul ce-l conţine: a. la începutul frazei : - Tache, fii cuminte; Domnule director, şi astăzi… Măi fraţilor, da’ pe unde eraţi?... b. mijlocul frazei: Ce aţi zice, domnule primar, de diversificarea... c. La sfârşitul frazei: Cine ridică primul piatra, stimate domn? Ce faci aici, David? 3) Omiterea virgulei în construcţii incidente: a. o interjecţie sau o construcţie exclamat...
Citiți mai multe