Eul lric

-
Impulsurile interioare ale poetului se cristalizeza intr-o forma literara,in care expresia lirica este autocomunicarea. Intre eul liric(cel care se autoexprima in poezie) si eul empiric(experienta de viata a poetului) esteticienii au vazut o diferenta."Daca poezia lirica este prin excelenta o poezie a eului,in ea trebuie sa domine eul poetic  si nu cel empiric,simtirea cu caracter universal,iesita din impresii de suprafat."spunea I.Rusu.Impesiile, trairile personale ale poetului sunt inaltate spre valori general- umane si simbolice.De exemplu in poezia "Lacul",M.Eminescu nu exprima un detaliu al vietii lui , ci transfigureaza in imagini artistice o stare de spirit care intereseaza umanitatea ,adica aspiratia spre o iubire ideala,diferenta dintre real si ideal ar confruntarea visului de iubire cu realitatea determina acea stare romantica ,specifica poeziei eminesciene,adica melancolia. Poetul "vorbeste"in numele sau "in zadar suspin si sufar"la persoana Iprezent dar exprima stari de spirit general-umane,simbolice,deci se foloseste de eul liric.Asa ca ceea ce numim eul liric nu este autorul textului poetic, ci constituie o conventie stilistica de exprimare(pronumele personal eu).Eul liric in poezie este asemanator cu naratorul in textul epic.
  Eul liric subiectiv se comunica pe sine, devine un semn de recunoastere a poeziei romantice  si expresioniste:
"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
 si nu ucid
cu mintea tainele ce le intalnesc
in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte." Lucian Blaga.
              Eul liric obiectiv

   Ceea ce se comunica are aspect de generalitate:se foloseste persoana a treia, este un specific al poeziei clasice si parnasiene:
"Posomorata lor inlantuire
Nu e decat un spasm incremenit,
Suprema incordare de granit,
Ramasa dintr-o alta intocmire.  Ion Barbu, Muntii

Trairile exprimate de eul liric sunt diverse, ca si reactiile omenesti putand fi grupate astfel:
a)cele care exprima stari pure ale eului interior(bucurie,suferinta, dezamagire,speranta)
"Pierdut e totu-n zarea tineretii
Si muta-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul creste-n urma mea...ma-ntunec" M.Eminescu,Trecut-au anii....

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Valori morfologice şi funcţii sintactice

-
Imagine
I Valori morfologice Valori morfologice înseamnă părţi de vorbire, adică părţi din vorbirea noastră, cuvinte, pe care gramatica limbii române le numeşte valori morfologice deoarece cu studiul lor se ocupă o ştiinţă numită morfologia(morfem=cuvânt).   Valorile morfologice studiate sunt: verbul =acţiuni, stări;categorii gramaticale: conjugarea :I-se termină la infinitiv în:a           a învâţa, a termina, a cânta, a aranja, a striga; conjugarea aII-a-se termină la infinitiv în:ea            a vedea, a avea, a putea; conjugarea aIII-a-se termină la infinitiv în:e   a zice, a face, a scrie, a aduce, a trimite, a reduce; conjugarea aIV-a-se termina la infinitiv în:i, î   a ghici, a citi, a munci, a privi, a coborî, a pârî; Moduri si timpuri: modul indicativ             prezent :cânt, văd, scriu, muncesc, cobor;             imperfec t:cântam, vede...
Citiți mai multe

Caracterizarea personajului Florin din textul literar"Florin scrie un roman"de Mircea Cartarescu

-
Imagine
(pentru Cali) Opera literara „Florin scrie un roman” se constituie din trei secvente narative, avându-se în vedere ceea ce se povesteste si relatia dintre autor, narator si personaj. Prima secventa narativa ne transpune într-o lume legendara, de epoca, Amintindu-ne de lumea povestilor sadoveniene, luând în considerare timpul îndepartat din vremea lui Sturza Voda, când se petrec întâmplarile si atmosfera de epoca realizata printr-o abundenta de arhaisme si regionalisme. Naratorul relateaza întâmplari palpitante din viata plina de ispravi vitejesti a haiducului Florea. Personajele si întâmplarile fiind fabuloase, fragmentul poate fi intitulat si „Ispravile lui Florea haiducul” sau „Fragment de roman haiducesc”. secventa a-2-a~ Tocmai când cititorul traieste intens întâmplarile, imaginându-si ca povestea continua cu alte ispravi vitejesti ale haiducului, naratorul trece la alta secventa narativa folosind insertia, iar înlantuirea secventelor se face prin sintagma: „fara sa banu...
Citiți mai multe

Virgula, cateva reguli de utilizare

-
ERORI DE PUNCTUAŢIE ÎN FOLOSIREA VIRGULEI 1) Omiterea virgulei în apoziţii: - indicarea profesiei, a situaţiei sociale: către dl F., redactor-şef, toate gândurile noastre… - precizarea concretă a obiectului, când acesta a fost desemnat neprecis: noi, oamenii, împotriva limitelor… Subsemnata, XY, din orașul… Tocmai el, cel dispreţuit, a avut… - indicarea numelui: Premierul român, XY, n-a făcut… Intră soţia ta, Ana, care ne spune că… Dar: Viceprimarul XY a făcut… (fiindcă viceprimari sunt mai mulţi) ; 2) Omiterea virgulei în vocative: - vocativul este izolat de enunţul ce-l conţine: a. la începutul frazei : - Tache, fii cuminte; Domnule director, şi astăzi… Măi fraţilor, da’ pe unde eraţi?... b. mijlocul frazei: Ce aţi zice, domnule primar, de diversificarea... c. La sfârşitul frazei: Cine ridică primul piatra, stimate domn? Ce faci aici, David? 3) Omiterea virgulei în construcţii incidente: a. o interjecţie sau o construcţie exclamat...
Citiți mai multe