Exprimarea opiniei
Cerinţa:
Exprimă-ţi opinia argumentată despre relaţia dintre personajele Alexandru Lăpuşneanu şi Moţoc din nuvela istorică "Alexandru Lăpuşneanu"de Costache Negruzzi.
În opinia mea,între Alexandru Lăpuşneanu,personajul principal din nuvela istorică cu acelaşi nume scrisă de Costache Negruzzi şi Moţoc,un alt personaj remarcabil din nuvela există o relaţie de călău-victimă,stăpân absolut-supus.
Pot spune că la începutul nuvelei,când domnitorul este aşteptat la graniţă pentru a doua domnie de catre boierii:Spancioc,Stroici,Moţoc,apare ca victimă deoarece Moţoc afirmă că:"Ţara nu te vrea şi nu te iubeşte...."şi îi cere lui Lăpuşneanu să se întoarcă cu armata lui de mercenari în Polonia de unde a venit.De altfel,Moţoc cu alţi boieri l-au transformat în victimă încă din prima lui domnie când l-au tradat şi l-au forţat în acest fel să plece din ţară fiind nevoit să abdice de la tron
În altă ordine de idei,pot afirma că hotărârea lui Lăpuşneanu de a rămâne în ţara("Mai degrabă îşi va întoarce Dunărea cursul decât să mă întorc eu")începe să îndrepte situaţia într-o altă direcţie,aceea de stăpân-supus ca mai apoi să evolueze spre aceea de victimă-călău alimentată de dorinţa de răzbunare a lui Lăpuşneanu.
Pe de altă parte pot afirma că statutul moral cât şi social îl ajută pe acesta să consolideze relaţia victimă-călău.Statutul moral îl prezintă ca pe un domnitor inteligent,tiran,nemilos dar un bun cunoscător al tipologiei umane deoarece el sesizează cu uşurinţă caracterul şi tipologia personajelor din jurul său acţionând în consecinţă.Recunoaşte caracterul duplicitar al lui Moţoc,puterea lui prin statutul său social,tocmai de aceea îl păstrează când ajunge la domnie ştiind că va avea nevoie de el.Cruzimea lui se manifestă după ce ajunge la domnie omorând boierii care i s-au împotrivit.Pe Moţoc îl păstreză considerând că nu i-a venit rândul,astfel îl ţine într-o permanentă tensiune întrebându-se când îi va veni şi lui rândul.
Fiind un bun cunoscător al psihologiei umane devine un manipulator al maselor.Atunci când poporul se aduna în curtea palatului ca să-i ceară socoteala de măcelul boierilor cu o abilitate politică deosebită îndreaptă situaţia în favoarea sa.E de ajuns să audă strigătul mulţimii"Capul lui Moţoc vrem" ca acesta să îl arunce pe acesta mulţimii care îl va linşa.El îşi motivează gestul repetând afirmaţiile lui Moţoc care spunea că supuşii trebuie să apere viaţa şi averea stăpânului.De altfel, statutul social al personajului Moţoc care dezvăluie un trădător,un linguşitor şi un intrigant politic îl dezgustă pe Lăpuşneanu şi îl hotărăsc să îl sacrifice.
Consider că relaţia dintre domnitorul Lăpuşneanu şi boierul Moţoc,aceea de victimă-călău pune în evidenţă antiteza angelic-demonic ilustrată mult mai bine de relaţia dintre Lăpuşneanu şi doamna Ruxandra.
În concluzie,între cele două personaje există asemănări şi deosebiri,seconcretizează în relaţia victimă-călău ca urmare a dorinţei arzătoare a domnitorului Lăpuşneanu de a se răzbuna pe toţi cei care l-au trădat în prima domnie.
Exprimă-ţi opinia argumentată despre relaţia dintre personajele Alexandru Lăpuşneanu şi Moţoc din nuvela istorică "Alexandru Lăpuşneanu"de Costache Negruzzi.
În opinia mea,între Alexandru Lăpuşneanu,personajul principal din nuvela istorică cu acelaşi nume scrisă de Costache Negruzzi şi Moţoc,un alt personaj remarcabil din nuvela există o relaţie de călău-victimă,stăpân absolut-supus.
Pot spune că la începutul nuvelei,când domnitorul este aşteptat la graniţă pentru a doua domnie de catre boierii:Spancioc,Stroici,Moţoc,apare ca victimă deoarece Moţoc afirmă că:"Ţara nu te vrea şi nu te iubeşte...."şi îi cere lui Lăpuşneanu să se întoarcă cu armata lui de mercenari în Polonia de unde a venit.De altfel,Moţoc cu alţi boieri l-au transformat în victimă încă din prima lui domnie când l-au tradat şi l-au forţat în acest fel să plece din ţară fiind nevoit să abdice de la tron
În altă ordine de idei,pot afirma că hotărârea lui Lăpuşneanu de a rămâne în ţara("Mai degrabă îşi va întoarce Dunărea cursul decât să mă întorc eu")începe să îndrepte situaţia într-o altă direcţie,aceea de stăpân-supus ca mai apoi să evolueze spre aceea de victimă-călău alimentată de dorinţa de răzbunare a lui Lăpuşneanu.
Pe de altă parte pot afirma că statutul moral cât şi social îl ajută pe acesta să consolideze relaţia victimă-călău.Statutul moral îl prezintă ca pe un domnitor inteligent,tiran,nemilos dar un bun cunoscător al tipologiei umane deoarece el sesizează cu uşurinţă caracterul şi tipologia personajelor din jurul său acţionând în consecinţă.Recunoaşte caracterul duplicitar al lui Moţoc,puterea lui prin statutul său social,tocmai de aceea îl păstrează când ajunge la domnie ştiind că va avea nevoie de el.Cruzimea lui se manifestă după ce ajunge la domnie omorând boierii care i s-au împotrivit.Pe Moţoc îl păstreză considerând că nu i-a venit rândul,astfel îl ţine într-o permanentă tensiune întrebându-se când îi va veni şi lui rândul.
Fiind un bun cunoscător al psihologiei umane devine un manipulator al maselor.Atunci când poporul se aduna în curtea palatului ca să-i ceară socoteala de măcelul boierilor cu o abilitate politică deosebită îndreaptă situaţia în favoarea sa.E de ajuns să audă strigătul mulţimii"Capul lui Moţoc vrem" ca acesta să îl arunce pe acesta mulţimii care îl va linşa.El îşi motivează gestul repetând afirmaţiile lui Moţoc care spunea că supuşii trebuie să apere viaţa şi averea stăpânului.De altfel, statutul social al personajului Moţoc care dezvăluie un trădător,un linguşitor şi un intrigant politic îl dezgustă pe Lăpuşneanu şi îl hotărăsc să îl sacrifice.
Consider că relaţia dintre domnitorul Lăpuşneanu şi boierul Moţoc,aceea de victimă-călău pune în evidenţă antiteza angelic-demonic ilustrată mult mai bine de relaţia dintre Lăpuşneanu şi doamna Ruxandra.
În concluzie,între cele două personaje există asemănări şi deosebiri,seconcretizează în relaţia victimă-călău ca urmare a dorinţei arzătoare a domnitorului Lăpuşneanu de a se răzbuna pe toţi cei care l-au trădat în prima domnie.
Comentarii
Trimiteți un comentariu