Fonetica,Vocabular-aplicatii practice

-
Fonetica-este stiinta care studiza sunetele vorbirii din punct de vedere fizc[articulatoriu si acustic]precum si calitatile fizice ale acestora.
Fonemul-cea mai mica unitate sonora care intra in alcatuirea unui cuvant.
Clasificarea sunetelor
1 VOCALELE-sunete continue  care se pot rosti singure fara ajutorul altor sunete si ele pot alcatui singure o silaba.Acestea sunt:a,ă,â(i),e,i,o,u.
A,Ă,Â(Î)SUNT INTOTDEAUNA VOCALE
2.Semivocalele-sunete care se aseamana cu vocalele dar ele nu pot alcatui singure silabe si se pronunta la jumatatea intensitatii unei vocale.Acestea sunt:e,i,o,u.Intra in alcatuirea diftongilor si a triftongilor.
3.Consoanele-sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete(vocale)si nu potalcatui singure silabe.Acestea sunt:b,k,c(ce,ci)k(che,chi),d,f,g(ge,gi,ghe,ghi),h,j,l,m,n,p,r,s,ş,t,ţ,v,z.
LITERELE-semne grafice carenoteaza sunetele. 

Corespondenta dintre sunete si litere
 In general,in limba romana numarul literelor este egal cu numarul sunetelor.Exista si abateri de la aceasta regula:
1.Aceeasi litera poate nota sunete diferite:
-literele:e,i,o,u,noteaza atat vocale cat si semivocale corespunzatoare:era,ea,in,iarna,un,nou,om,oase.
-litera i noteaza si un i final nesilabic:pomi,oameni,poti etc.
2.Aceeasi litera poate nota grupuri diferite de doua sunete.
-litera x noteaza grupul de sunete cs(axa,pix,sufix,etc)sau gz(auxiliar,exact,examen).
-exista cuvinte in care grupurile de sunete:cş sau cs nu se redau prin x ci asa cum se aude(ficşi,lincşi,rucsac,cadaticsi).
3.Un grup de doua sau trei litere noteaza un singur sunet
-este vorba de grupurile:ce,ci, ge, gi, che, chi,ghe ,ghi; se pune problema cand :e,i sunt vocale si cand sunt litere ajutatoare?
sunt litere ajutatoare cand  in silaba din care fac parte mai exista una sau doua vocale:ceas,ciorba,cheama,geam,gheata...in aceasta situatie nu poate forma un diftong sau triftong cu celelalte vocale existente:cheama(nu exista un diftong).
-in situatia in care in silaba din care fac parte nu mai exista o alta vocala:e.i devin vocale si se numara ca sunete:chem,genunchi,gentuta,etc.
.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Valori morfologice şi funcţii sintactice

-
Imagine
I Valori morfologice Valori morfologice înseamnă părţi de vorbire, adică părţi din vorbirea noastră, cuvinte, pe care gramatica limbii române le numeşte valori morfologice deoarece cu studiul lor se ocupă o ştiinţă numită morfologia(morfem=cuvânt).   Valorile morfologice studiate sunt: verbul =acţiuni, stări;categorii gramaticale: conjugarea :I-se termină la infinitiv în:a           a învâţa, a termina, a cânta, a aranja, a striga; conjugarea aII-a-se termină la infinitiv în:ea            a vedea, a avea, a putea; conjugarea aIII-a-se termină la infinitiv în:e   a zice, a face, a scrie, a aduce, a trimite, a reduce; conjugarea aIV-a-se termina la infinitiv în:i, î   a ghici, a citi, a munci, a privi, a coborî, a pârî; Moduri si timpuri: modul indicativ             prezent :cânt, văd, scriu, muncesc, cobor;             imperfec t:cântam, vede...
Citiți mai multe

Caracterizarea personajului Florin din textul literar"Florin scrie un roman"de Mircea Cartarescu

-
Imagine
(pentru Cali) Opera literara „Florin scrie un roman” se constituie din trei secvente narative, avându-se în vedere ceea ce se povesteste si relatia dintre autor, narator si personaj. Prima secventa narativa ne transpune într-o lume legendara, de epoca, Amintindu-ne de lumea povestilor sadoveniene, luând în considerare timpul îndepartat din vremea lui Sturza Voda, când se petrec întâmplarile si atmosfera de epoca realizata printr-o abundenta de arhaisme si regionalisme. Naratorul relateaza întâmplari palpitante din viata plina de ispravi vitejesti a haiducului Florea. Personajele si întâmplarile fiind fabuloase, fragmentul poate fi intitulat si „Ispravile lui Florea haiducul” sau „Fragment de roman haiducesc”. secventa a-2-a~ Tocmai când cititorul traieste intens întâmplarile, imaginându-si ca povestea continua cu alte ispravi vitejesti ale haiducului, naratorul trece la alta secventa narativa folosind insertia, iar înlantuirea secventelor se face prin sintagma: „fara sa banu...
Citiți mai multe

Virgula, cateva reguli de utilizare

-
ERORI DE PUNCTUAŢIE ÎN FOLOSIREA VIRGULEI 1) Omiterea virgulei în apoziţii: - indicarea profesiei, a situaţiei sociale: către dl F., redactor-şef, toate gândurile noastre… - precizarea concretă a obiectului, când acesta a fost desemnat neprecis: noi, oamenii, împotriva limitelor… Subsemnata, XY, din orașul… Tocmai el, cel dispreţuit, a avut… - indicarea numelui: Premierul român, XY, n-a făcut… Intră soţia ta, Ana, care ne spune că… Dar: Viceprimarul XY a făcut… (fiindcă viceprimari sunt mai mulţi) ; 2) Omiterea virgulei în vocative: - vocativul este izolat de enunţul ce-l conţine: a. la începutul frazei : - Tache, fii cuminte; Domnule director, şi astăzi… Măi fraţilor, da’ pe unde eraţi?... b. mijlocul frazei: Ce aţi zice, domnule primar, de diversificarea... c. La sfârşitul frazei: Cine ridică primul piatra, stimate domn? Ce faci aici, David? 3) Omiterea virgulei în construcţii incidente: a. o interjecţie sau o construcţie exclamat...
Citiți mai multe