Valori morfologice

-

Verbul

Moduri nepersonale
Modul infinitiv prezent:a învăţa, a vedea, a zice, a munci, a coborî;
perfect:a fi învăţat, a fi văzut, a fi zis, a fi muncit, a fi coborât;
Modul gerunziu :învăţând, văzând, zicând, muncind, coborând;
Modul supin:de(pentru, la)învăţat, de văzut, de zis, de muncit, de coborât;
Modul participiu:învăţat, învăţată, învăţaţi, învăţate:
văzut, văzută, văzuţi, văzute;
Verbela la modurile şi timpurile nepersonale nu îndeplinesc niciodată funcţia sintactică de predicate verbale;ele pot fi:complemente, atribute verbale, subiecte, nume predicative;

           

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Valori morfologice şi funcţii sintactice

-
Imagine
I Valori morfologice Valori morfologice înseamnă părţi de vorbire, adică părţi din vorbirea noastră, cuvinte, pe care gramatica limbii române le numeşte valori morfologice deoarece cu studiul lor se ocupă o ştiinţă numită morfologia(morfem=cuvânt).   Valorile morfologice studiate sunt: verbul =acţiuni, stări;categorii gramaticale: conjugarea :I-se termină la infinitiv în:a           a învâţa, a termina, a cânta, a aranja, a striga; conjugarea aII-a-se termină la infinitiv în:ea            a vedea, a avea, a putea; conjugarea aIII-a-se termină la infinitiv în:e   a zice, a face, a scrie, a aduce, a trimite, a reduce; conjugarea aIV-a-se termina la infinitiv în:i, î   a ghici, a citi, a munci, a privi, a coborî, a pârî; Moduri si timpuri: modul indicativ             prezent :cânt, văd, scriu, muncesc, cobor;             imperfec t:cântam, vede...
Citiți mai multe

Caracterizarea personajului Florin din textul literar"Florin scrie un roman"de Mircea Cartarescu

-
Imagine
(pentru Cali) Opera literara „Florin scrie un roman” se constituie din trei secvente narative, avându-se în vedere ceea ce se povesteste si relatia dintre autor, narator si personaj. Prima secventa narativa ne transpune într-o lume legendara, de epoca, Amintindu-ne de lumea povestilor sadoveniene, luând în considerare timpul îndepartat din vremea lui Sturza Voda, când se petrec întâmplarile si atmosfera de epoca realizata printr-o abundenta de arhaisme si regionalisme. Naratorul relateaza întâmplari palpitante din viata plina de ispravi vitejesti a haiducului Florea. Personajele si întâmplarile fiind fabuloase, fragmentul poate fi intitulat si „Ispravile lui Florea haiducul” sau „Fragment de roman haiducesc”. secventa a-2-a~ Tocmai când cititorul traieste intens întâmplarile, imaginându-si ca povestea continua cu alte ispravi vitejesti ale haiducului, naratorul trece la alta secventa narativa folosind insertia, iar înlantuirea secventelor se face prin sintagma: „fara sa banu...
Citiți mai multe

Virgula, cateva reguli de utilizare

-
ERORI DE PUNCTUAŢIE ÎN FOLOSIREA VIRGULEI 1) Omiterea virgulei în apoziţii: - indicarea profesiei, a situaţiei sociale: către dl F., redactor-şef, toate gândurile noastre… - precizarea concretă a obiectului, când acesta a fost desemnat neprecis: noi, oamenii, împotriva limitelor… Subsemnata, XY, din orașul… Tocmai el, cel dispreţuit, a avut… - indicarea numelui: Premierul român, XY, n-a făcut… Intră soţia ta, Ana, care ne spune că… Dar: Viceprimarul XY a făcut… (fiindcă viceprimari sunt mai mulţi) ; 2) Omiterea virgulei în vocative: - vocativul este izolat de enunţul ce-l conţine: a. la începutul frazei : - Tache, fii cuminte; Domnule director, şi astăzi… Măi fraţilor, da’ pe unde eraţi?... b. mijlocul frazei: Ce aţi zice, domnule primar, de diversificarea... c. La sfârşitul frazei: Cine ridică primul piatra, stimate domn? Ce faci aici, David? 3) Omiterea virgulei în construcţii incidente: a. o interjecţie sau o construcţie exclamat...
Citiți mai multe